Boala ficatului gras, denumită științific ca steatoza hepatică, este produsă de acumularea de trigliceride( grăsimi) în celulele hepatice. Această afecțiune poate fi însoțită de inflamația ficatului, care în timp poate provoca daune și mai mari, ajugând chiar la ciroză hepatică.
Cauze declanșatoare ale bolii
Boala ficatului gras apare atunci când nivelul de grăsime din ficat depășește 10%. Grăsimea poate fi produsă pe fond alcoolic, non-alcoolic, exces alimentar și alte cauze. În aceste situații, cantitatea de grăsimi consumate depășește puterea de metabolizare a ficatului. Spre exemplu, pe fond alcoolic, cantitatea de alcool pur, care duce la formarea acestei afecțiuni este de 20 g pe zi, timp de doi ani, la femei și 30 g la bărbați.
Pe fond non-alcoolic, afecțiunile pre-existente care duc la apariția bolii ficatului gras sunt: obezitatea, hipertensiunea arterială, nivelul crescut de colesterol și diabetul zaharat. De asemenea și alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt asociate cu această afecțiune.
Manifestare
Un ficat plin de grăsime nu mai este capabil să își îndeplinească funcțiile în mod normal, iar din aceasta cauză în interiorul său, se acumulează toxine, fapt care poate declanșa apariția mai multor afecțiuni, mai grave, precum cancerul de ficat.
Simptome
Din păcate, simptomele acestei boli sunt „mute”, iar afecțiunea este de regulă depistată în urma analizelor de rutină. Unele persoane pot totuși să simtă anumite simptome, precum starea de oboseală, ușoare dureri sub coaste, în partea dreaptă, lipsa poftei de mâncare, greață. Din păcate, majoritatea simptomelor încep să fie simțite, abia când se ajunge în stadii agravate, precum ciroza.
Tratament
Primul pas pentru a începe recuperarea este stabilirea unei alimentații sănătoase, bogată în vitamine, minerale, antioxidanți. Acestea vor ajuta la reducerea cantității de grăsime din ficat și stresului oxidativ. Pentru persoanele supra- ponderale cu ficat gras non-alcoolic, se impune mai întâi pierderea kilogramelor în plus, între 0,5-1 kg pe săptămână.
Trebuie avută mare atenție la medicație deoarece, medicamentele sintetice sunt procesate la nivel de ficat. Iar odată ce acesta este supra-încarcăt, medicamentele nu vor face altceva decât să îi îngreuneze și mai mult activitatea. Din aceste motive, echipa noastră de specialiști recomandă începerea tratamentului cu remedii naturiste.
Iată care sunt combinațiile de plante medicinale, pe care ți le recomandăm pentru tratarea acestor probleme:
Primul amestec:
- Sunătoarea- 2 linguri
- Anason- 1 linguriță
- Gențiană-1 lingură
- Papadie- 1 lingură
- Lemn dulce- 2 linguri
Al 2-lea amestec:
- Rostopască- 1 linguriță
- Iarba tâlharului-2 linguri
- Mentă-1 lingură
- Turiță mare-2 linguri
- Coaja de crușin-1 lingură
Al 3-lea amestec:
- Unguraș-2 linguri
- Coriandru-1 linguriță
- Armurariu-2 linguri
- Coada șoricelului-1 lingură
- Scoarță de salcie- 1 linguriță
Al 4-lea amestec:
- Cicoare-2 linguri
- Țintaură-2 linguri
- Mentă- 1 linguriță
- Volbură- 1 lingură
- Măceș-1 lingură
Al 5-lea amestec:
- Arnică- 2 linguri
- Pelin- 2 linguri
- Gălbenele-1 lingură
- Chimion-1 linguriță
- Sulfină-1 lingură
Mod de administrare:
Plantele dintr-un amestec le puneți împreună la infuzat în 500 ml apă pentru 20 de minute. Prima cană se bea înaintea primei mese din zi, iar apoi înainte de celelalte mese, câte jumatate de cană. Este important ca ceaiul să se bea cu jumătate de oră înainte de mese.
Suplimente alimentare recomandate:
- Acizi grași omega 3
- Vitamina E
- Arginina
- Silimarina
- Anghinarea
- Colina
Dieta și alimentația:
Pâinea și cerealele
Pot fi consumate: pâine din cereale integrale, biscuiți din grâu integral, quinoa, orez brun, grâu bulgur, fasole boabe. Făina albă trebuie evitată.
Alimente de origine animală
În cazul unor persoane ar putea fi suficient consumul cărnii de pui fără piele, carnea de vită macră de vițel sau pește slab. Trebuie evitată carnea roșie, baconul, carnea de porc, cremvuștii, mezelurile, peștele gras cum ar fi tonul și somonul.
Ar trebui să se limiteze cantitatea de produse lactate consumate cum ar fi lapte, brânză, unt, margarina și smântâna. Gălbenușul de ou trebuie evitat, iar albușul de ou consumat de două ori pe săptămână.
Fructe și legume
Sunt permise din belșug fructele și legumele proaspete.
Supe
Supa de legume (cartofi, broccoli, ardei, morcov) este indicată. Supa de varză ar trebui exclusa. Mai mult, supa de pui nu este recomandată și nici supa de pește, ciuperci, de carne de vită.
Proteine
Carnea slabă, fasolea, soia, năutul, lintea și fructele de mare conțin proteine fără grăsimi și pot fi consumate.
Desert
Este permis consumul de fructe proaspete la desert, în loc de prăjituri, gogoși și alte produse de patiserie. Cei care au diabet, ar trebui să urmeze regimul alimentar specific bolii. Diabeticii vor controla puțin mai greu problema ficatului gras, trebuie să acorde o atenție specială acestei probleme și vor consuma doar alimente cu un conținut scăzut de glucide.
Băuturi
Alcoolul și băuturile carbogazoase ar trebui complet evitate. Este permis doar consumul ocazional, eventual, nu și cel regulat.
Discussion about this post